Comform studiilor, s-a arătat că în sistemul fenomenelor pedagogice, importanța educației fizice în școală este primordială. Importanța educației fizice în școală este strâns legată de factorul special de influențare a dezvoltării calităților motrice ale organismului, a aptitudinilor motrice, dar mai ales a însușirilor naturale ale organismului uman legate nemijlocit între ele. Dacă educația fizică se realizează sistematic de-a lungul perioadelor fundamentale ale ontogenezei, aceasta joacă rolul unuia dintre factorii hotărâtori ai întregului proces de dezvoltare fizică a individului.
Cuprinsul articolului
De ce importanța educației fizice în școală este primordială?
În sensul cel mai larg, numim dezvoltare fizică a omului procesul modificării însușirilor naturale morfofuncționale ale organismului sau in decursul vieții individului. Dintre indicatorii cantitativi externi ai dezvoltării fizice fac parte, de exemplu, modificările dimensiunilor spațiale și ale masei corpului. Totodată, dezvoltarea fizică calitativă se caracterizează printr-o modificare substanțială a posibilităților funcționale ale organismului. Această modificare se întâmplă pe perioade și etape ale dezvoltării ontogenice. Cea mai importantă etapă a dezvoltării organismului fiind în perioadele copilăriei. Prin urmare, importanța educației fizice în școală este de însemnătate primordială.
Se știe că, în decursul vieții individului, diferitele perioade de dezvoltare se succed în felul următor:
- perioada prenatală (intrauterină);
- perioada postnatală timpurie (primii ani de viață);
- copilăria;
- adolescența;
- tinerețea;
- perioadele de maturitate;
- îmbătrânirea.
Cele mai importante modificări progresive ale formelor și posibilităților funcționale ale organismului se petrec în primele perioade. În speță, de la naștere și până la maturitate, înălțimea se mărește de 3 – 4 ori; greutatea de 20 – 30 ori; capacitatea respiratorie a plămânilor de 5 – 10 ori; volumul/bătaia inimii de 20 – 30 ori și mai mult; indicatorii aptitudinilor de forță de 50 ori și mai mult.
După aceste modificări din perioada primilor ani de viață, urmează perioadele stabilizării relative a formelor și funcțiilor. Locul acestora este luat, pe măsura îmbătrânirii, de perioadele involuției datorate vârstei. În aceste perioade, însușirile morfo-funcționale ale organismului regresează treptat.
Rolul și importanța educației fizice în școală
Pentru a ințelege rolul și importanța educației fizice în școală este esențial faptul că dezvoltarea fizică nu este doar un proces natural, ci și socialmente condiționat. Este un proces natural, întrucât se desfășoară pe o bază naturală, ce se transmite ereditar, și se supune unor legi naturale (legea interacțiunii tendințelor ereditare de dezvoltare, schimbarea treptata odată cu vârsta etc.). Însă acțiunea acestor legi naturale se manifestă în funcție de condițiile sociale ale vieții și activității omului. Prin urmare, dezvoltarea fizică este socialmente condiționată într-o măsură hotărâtoare.
În funcție de întreg ansamblul de factori și condiții, care își exercită influența asupra educației fizice, aceasta poate să capete un caracter diferit. Educația fizică poate fi multilaterală și armonioasă sau limitată și nearmonioasă.
Cunoscând și utilizând cu pricepere legile obiective ale dezvoltării fizice a omului, putem să acționăm asupra educației fizice. Această acțiune poate imprima o orientare optimă pentru individ și societate. Mai mult decât atât, se poate asigura perfecționarea armonioasă a formelor și funcțiilor organismului și chiar să fie decalate termenele îmbătrânirii naturale.
Aceste posibilități de dirijare într-un anumit sens a dezvoltării fizice se realizează în anumite condiții, în procesul instructiv-educativ (programul de învățământ).
Înțelegerea ștințiifică a rolului și importanța educației fizice în școală decurge tocmai din faptul că procesul de dezvoltare fizică poate fi dirijat. Funcția (destinația) socială specifică a educației fizice constă în primul rând chiar în acțiunea de orientare a acestui proces în sensul dorit.
